|
Misiune în Bulgaria - decembrie 2009 Context Aceasta misiune a fost posibilă datorită legăturii strânse dintre Misiunea Pacea Selimbăr - în colaborare cu Biserica Betel II Sibiu, si familia Vîlkov care-si desfăsoară activitatea misionară în Bulgaria de aproape 5 ani. Lucrarea lor este să formeze legături strânse cu comunitatea în care s-au stabilit si să vesteasă oamenilor Evanghelia lui Dumnezeu cu scopul de a planta mai multe Biserici evanghelice în punctele de lucru. Obiective Echipa organizată pentru această misiune a avut următoarele obiective:
Desfăsurare Am ajuns în Bulgaria, la revărsatul zorilor, în dimineata din ajunul Craciunului. Aveam sentimentul care ne încearcă pe fiecare atunci când avem parte de o experientă nouă într-o tară străină. Pe lângă bagajul de cunostinte minim pe care îl avem, acolo dăm fată în fată cu realitatea noii provocări. Alături de aspectele exterioare ale unei tări, ce tin de ramura geografică sau economică, întrebările nu întârzie să apară: ce fel de oameni ne vor întâmpina, cum vom întelege obiceiurile lor, cum ne raportăm la situatiile lor, în ce fel vom actiona si vom avea impact? Cu toate aceste limite, am fost întăriti de cuvântul Scripturii din 2 Corinteni 4:15: “Căci toate aceste lucruri se petrec în folosul vostru, pentru ca harul mare, căpătat prin mulţi, să facă să sporească mulţămirile spre slava lui Dumnezeu.”
După prânz ne-am întors în Stara Zagora, iar Pavel ne-a prezentat locul unde urma să fim cazati, cu gazde foarte amabile, un mediu plăcut si protejat. După amiaza, repectiv la ora 16:00, am pornit pe străzile orasului să colindăm. Interesant era să aflăm că acelasi obicei se practică si la ei, dar într-o manieră mult mai privată. Din câte am încercat să observăm, se practică mai putin colindul în grupuri organizate. Mai cu seamă, bulgarii preferă să stea la o cină specială, în cadrul familiei sau prietenilor apropiati. Totul se pretrece în casă, în jurul mesei unde se servesc de regulă diferite soiuri de alune, fasole, prăjituri si mâncare traditională denumită banitza (o placinta preparata diintr-un amestec de oua cu telemea). Pe lângă acest interes comun fată de obiceiurile proprii, puteam observa în atitudine, căutarea lor spirituală si dorinta lăuntrică de a cunoaste mai mult despre Dumnezeu. Pentru a răspunde acestor nevoi fundamentale, rânduiala a fost ca în fiecare familie vizitată, să prezentăm Evanghelia, potrivit contextului sărbătorii, prin colinde si mesaje din Biblie. Ca să stabilim o legătură de comunicare am fost instruiti să învătăm aceste colinde în limba bulgară, transcrise fonetic, fără litere chirilice. Pe măsură ce treceam de la o familie la alta, sub îndrumarea lui Pavel, ne rugam ca Dumnezeu să le atingă inimile prin Cuvânt si astfel să fie pusi în fata unei decizii. Între timp, efectele n-au întârziat să apară. Oamenii stăruiau să intrăm în casele lor si ne rugau să le spunem despre Cristos. Desi, din mărturia altor misionari, aflaserăm că bulgarii sunt descrisi ca un popor mai închis si rece, ne-am bucurat că au fost miscati si cercetati de această experiență. După miezul noptii ne-am întors în sânul familiei Vîlkov, plini de sperantă că Domnul îsi va culege slava si roadele din toată această lucrare.
În dimineata următoare, în ziua Crăciunului, urma să ne pregătim pentru serviciul de închinare al bisericii din Stara Zagora. Înainte de aceasta, am trecut printr-o împrejurare mai putin plăcută. În drum spre Zemlen, loc de unde trebuia să preluăm un grup ce ne astepta, am fost opriti de organele de politie, întrucât n-am păstrat farurile aprinse, conform legislaturii bulgare. Ne-am asumat greseala iar Domnul a făcut să nu fie nevoie să se întocmească proces verbal sau să fim nevoiti să plătim mită, asa cum intentionau ofiterii. În final, ne-am întors cu bine si am luat parte la întâlnirea bisericii din Stara Zagora. S-a închiriat, de data aceasta, o anexă a “sălii de cultură” din oras, loc în care am putut să ne desfăsurăm serviciul divin. Atmosfera de sărbătoare a început. Oamenii au participat intr-un număr mare, gata să asculte cu o inimă aleasă. Am avut parte de un timp înăltător prin colinde, iar pe urmă Cuvântul lui Dumnezeu a fost proclamat cu putere de pastorul Teodor Dobrin. Momentul cheie al serviciului l-a constituit binecuvântarea copilului Timotei. Reactia oamenilor la tot ce s-a întâmplat a fost pozitivă, mărturisind că mesajul Scripturii le-a judecat simtirile si gândurile. În urma acestei întâlniri, am petrecut un timp binecuvântat în familia Vîlkov, povestind experiente si legând relatii. În seara aceleiasi zile, ne-am luat rămas bun de la familia Vîlkov si am pornit peste munti înapoi spre România.
Motive de rugăciune Motivele au fost consemnate de familia Vîlkov după cum urmează: |
||||||||||||
| < Prev | Next > |
|---|
Numar Vizite
